Nu am anticipat vreodată…
Nu am anticipat vreodată… faptul că să devii părinte este atât un act benevol de curaj, cât și unul de vulnerabilitate.
Zâmbete și …. multă fericire – amintiri de păstrat în suflet
Nu am anticipat vreodată… faptul că să devii părinte este atât un act benevol de curaj, cât și unul de vulnerabilitate.
Să te însoțești la drum în viață cu un pui de om… o călătorie plină de metamorfoze sufletești.
Restanță la inspirație – câteva cuvinte despre principala mea sursă de inspirație, care uneori reușește, în același timp, să îmi tulbure momentele de liniște în cel mai drăgălaș mod posibil.
O scrisoare către mămici, prin care îmi mărturisesc recunoștința într-o zi oarecare de marți.
Povestea unei zile de naștere – o zi în care două suflete s-au născut: cel al unui pui de om, dar și cel al femeii devenite mamă.
Blocat în trecut – despre amintirile care ne creează. Oare este de datoria noastră să le păstrăm „în viață”?
Cum am devenit (sau nu) mai singură decât am fost vreodată – singurătatea mi-a fost prietenă mulți ani la rând, însă mă întreb când și-a atins apogeul această stare.
Un pui de artist … ajuns la maturitate, în stare latentă? Se mai poate regăsi în tot acest timp ce a trecut?
Când nu mai pot, mai pot puțin – câteva idei despre despre ambiție și perseverență, dar și despre cum să învățăm să ne acceptăm chiar și în zilele mai puțin bune.
Despre poveștile spuse de cicatricile noastre sau câteva cuvinte despre cele mai frumoase „tatuaje” ale sufletului și trupului.
Să privim cu dragoste și îngăduire către ele!