<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>prietenia dintre femei &#8211; Pe cărările sufletului</title>
	<atom:link href="https://pecararilesufletului.ro/tag/prietenia-dintre-femei/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://pecararilesufletului.ro</link>
	<description>&#34;Sufletul este prelungirea unei aripi de înger care are curaj să zboare.&#34;</description>
	<lastBuildDate>Sun, 09 Nov 2025 13:45:41 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.9.4</generator>
	<item>
		<title>Scrisoare către mămici</title>
		<link>https://pecararilesufletului.ro/scrisoare-catre-mamici/</link>
					<comments>https://pecararilesufletului.ro/scrisoare-catre-mamici/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Elena-Mădălina Radu]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 28 Jun 2023 12:34:59 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Zâmbete și .... multă fericire]]></category>
		<category><![CDATA[creație]]></category>
		<category><![CDATA[prietenia dintre femei]]></category>
		<category><![CDATA[speranță]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://pecararilesufletului.ro/?p=755</guid>

					<description><![CDATA[O scrisoare către mămici, prin care îmi mărturisesc recunoștința într-o zi oarecare de marți.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<figure class="wp-block-pullquote has-small-font-size"><blockquote><p>“Prietenia constă în a uita ceea ce oferi și a păstra în memorie ceea ce ai primit.” &#8211; Alexander Dumas</p></blockquote></figure>



<h2 class="wp-block-heading">Dragi mămici,</h2>



<p>În ultimul articol pe care l-am scris, v-am promis o revenire în forță, cu mai multă inspirație decât oricând, însă, mintea și sufletul meu s-au confruntat în continuare cu un mare blocaj, pe care nu am reușit să-l descifrez încă. </p>



<p>Astăzi, am să vă povestesc o întâmplare de zilele trecute, ce mi-a făcut inima să tresară de bucurie și mi-a reaprins speranța din suflet. </p>



<p>Mai întâi de toate, aș vrea să îți mulțumesc ție, dragă mămică din parc, pentru că mi-ai adresat <em>“cuvintele-minune”</em> și mi-ai oferit o rază de soare spunându-mi că mă citești. Aș dori să îți fac cadou <em>ție</em> acest articol și să îți mărturisesc că tu ești <em>“vinovată”</em> pentru că, astăzi, am avut din nou curajul să aștern câteva cuvinte pe o foaie albă.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="640" height="427" src="https://pecararilesufletului.ro/wp-content/uploads/2023/06/scrioare-catre-mamici-2.jpg" alt="Scrisoare către mămici - o mărturisire onestă despre recunoștința ce o voi purta mereu în inima mea, femeii care mi-a dat curaj să scriu într-o zi oarecare de marți." class="wp-image-1301" srcset="https://pecararilesufletului.ro/wp-content/uploads/2023/06/scrioare-catre-mamici-2.jpg 640w, https://pecararilesufletului.ro/wp-content/uploads/2023/06/scrioare-catre-mamici-2-300x200.jpg 300w" sizes="(max-width: 640px) 100vw, 640px" /></figure>
</div>


<h2 class="wp-block-heading">O întâmplare neașteptată</h2>



<p>În acea zi oarecare de marți, într-un loc de joacă pentru copii, am trăit un sentiment incomparabil și am mai avut de învățat încă o lecție. Puterea cuvântului este atât de mare încât îți poate da aripi sau ți le poate frânge la fel de ușor. </p>



<p>Femeile sunt ființe sensibile, impresionate de frumos, de artă, de creație. Zilele trecute, am ascultat un podcast al lui Cristian Stan împreună cu psihoterapeutul Alexa Petrache (link <a href="https://youtu.be/MWVbYWdISPg" target="_blank" rel="noopener">aici</a>), prin care am înțeles faptul că munca femeii <strong>nu trebuie să se simtă ca o trudă</strong>, ci mai degrabă ca o <em>creație</em>, prin care ea să își facă auzită vocea. În adâncul inimii mele, sper ca această pasiune a mea de a scrie să se transforme într-o artă personală, ce mi-ar putea aduce împlinirea sufletească nu doar mie, ci și celor care o citesc.</p>



<h2 class="wp-block-heading">În încheiere&#8230;</h2>



<p>&#8230; aș vrea să vă transmit faptul că în interiorul vostru, dragi femei și mămici, este un întreg univers de emoții și trăiri, ce merită auzite. Mi-aș dori să ne susținem mai mult unele pe celelalte, să cultivăm în inimile noastre compasiunea și toleranța, dar și să ne contrazicem și, totuși, să rămânem prietene.</p>



<p><strong>Îți mulțumesc,</strong> încă o dată, dragă mămică din parc, pentru că mi-ai dăruit curaj să scriu și sper ca, într-o zi, să fac și eu același lucru pentru o altă femeie!</p>



<p class="has-text-align-right">Semnat,<br>E.M.</p>



<p><a href="https://www.countryliving.com/life/g5138/friendship-quotes/" target="_blank" rel="noopener">Sursa foto</a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://pecararilesufletului.ro/scrisoare-catre-mamici/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
